PERLA VALAHIEI – ŢARA LUI PAPURĂ VODĂ

PERLA VALAHIEI   ŢARA LUI PAPURĂ VODĂ   O dată cu înăbuşirea răscoalei de la mijlocul secolului al şaptesprezecelea, Craiova, odinioară perla Valahiei, a început să decadă şi să se depopuleze. Protejată până în acel moment de invaziile armatelor otomane, Craiova a fost o forţă redutabilă atât din punct de vedere economic, cât şi militar. În secolele în care, la conducerea Krăiei şi, ulterior, a Băniei, s-au succedat personalităţi puternice, precum Iova Kraiul, boierii Craioveşti sau boierii Buzeşti, prosperitatea zonei era asigurată, dar în momentul în care Bănia Craiovei a încăput pe mâinile unor boieri rapace, totul s-a prăbuşit. În acest context, istoricul Alex Mihai Stoenescu avea perfectă dreptate atunci când afirma că mutarea capitalei Ţării Româneşti de la Târgovişte Read More …

PERLA VALAHIEI – FRAŢII BUZEŞTI

PERLA VALAHIEI   FRAŢII BUZEŞTI   După dispariţia boierilor Craioveşti, locul acestora a fost luat de o altă familie boierească: familia Buzeştilor. De fapt, familia Buzeştilor s-a înrudit cu familia Craioveştilor, începând cu Neagoe Strehăianu. Primul strămoş atestat documentar al boierilor Buzeşti a fost Vlad, care îndeplinea demnitatea de Ban în anul 1516. Fiul acestui Vlad, pe nume Radu Buzea, devenit armăş în 1568 (Radu Buzea vel armăş), s-a căsătorit cu Maria din Cepuroaia şi a avut trei fiii: Radu, Stroe şi Preda. Aceştia au fost celebrii fraţi Buzeşti care l-au sprijinit pe Mihai Viteazul în războiul antiotoman. Se pare că Maria din Cepturoaia era vară cu Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul. Locul de baştină al celor trei fraţi Read More …

PERLA VALAHIEI – BABA NOVAC

PERLA VALAHIEI   BABA NOVAC   Un caz cu adevărat inedit de general al lui Mihai Viteazul a fost Baba Novac, haiduc originar de la sudul Dunării. Mai toate sursele documentare susţin că mama lui Baba Novac a fost româncă, iar tatăl său a fost de etnie sârbă. Istoria vieţii lui Baba Novac a fost cu adevărat senzaţională; născut în satul Poreci, situat la sudul Dunării, în Serbia de astăzi, în apropierea cetăţii Semedria, în jurul anului 1520, Baba Novac a învăţat carte de timpuriu într-o mănăstire ortodoxă, astfel că a ajuns să scrie şi să citească în limba slavonă. Probabil că în acea perioadă de timp, Baba Novac l-a cunoscut pe cel care i-a fost alături până la moarte: Read More …

PERLA VALAHIEI – TURTUREA PAHARNICUL: JURĂMÂNT ÎNDEPLINIT

PERLA VALAHIEI   TURTUREA PAHARNICUL: JURĂMÂNT ÎNDEPLINIT   Mihai Viteazul a fost asasinat la ordinul generalului Gheorghe Basta, cu acordul (nu neapărat tacit) al împăratului Rudolf al II-lea, în ziua de 9 august 1601, pe Câmpia Turzii, aflată la aproximativ 3 kilometri de Turda. Conspiraţia uciderii lui Mihai – este de părere istoricul Gheorghe Anghel – a avut loc în cortul generalului Basta, sâmbătă 8/20 august 1601, urmând ca duminica, căpitanul valonilor Iacobus de Beauri, în cronică Bori, să încerce să execute acţiunea numai după ce va vedea steagul cel mic (cornetul) ridicat deasupra cortului generalului. Oastea pregătită, de 300 de valoni şi germani, a înconjurat cortul domnitorului duminică dimineaţa, 9 august, la răsăritul soarelui. Mai departe, iată cum povesteşte Read More …

PERLA VALAHIEI – MIHAI VITEAZUL, BAN AL CRAIOVEI

PERLA VALAHIEI   MIHAI VITEAZUL, BAN AL CRAIOVEI   Deşi, în linii mari, istoria domniei voievodului Mihai Viteazul este destul de bine cunoscută, încă există destul de multe enigme. Prima mare enigmă cu privire la Mihai Viteazul este chiar originea sa: pe de-o parte, data exactă a naşterii sale a născut controverse interminabile; la fel, locul naşterii este incert. De cealaltă parte, există controverse cu privire la părinţii săi. Cu privire la data la care s-a născut Mihai Viteazul, unii istorici susţin că acesta s-a născut în 1557, în timp ce alţii susţin că s-a născut în anul 1558; oricum, se ştie cu relativă precizie că în anul 1601, când se afla la Praga, Mihai avea 43 de ani. Majoritatea Read More …

PERLA VALAHIEI – EPOPEEA MARILOR BANI

PERLA VALAHIEI   EPOPEEA MARILOR BANI   Oraşul Craiova a fost întemeiat cu mult timp înaintea debutului erei creştine, prin înfiinţarea de către membrii tribului dac al pelenilor (pelilor) a unui templu închinat zeului Apollon (zeu aflat în concurenţă cu Zalmoxis) şi a unei cetăţi (dava); vatra acestei cetăţi a fost denumită Apolon-dava, Apelen-dava (Oraşul lui Apolon) sau Pelendava. După dispariţia (dărâmarea sau abandonarea) templului lui Apollon, dată fiind importanţa existenţei podului peste Jiu, în Pelendava a fost înfiinţată o vamă în care se impozitau (dacă se poate spune astfel) mărfurile tranzitate de negustorii de la nordul şi de la sudul Dunării; concomitent, Pelendava a devenit un oraş meşteşugăresc şi negustoresc prosper. A doua întemeiere a Craiovei, de data aceasta Read More …

PERLA VALAHIEI – “DAR A RĂMAS MIRONOSIŢA, DIN VEACUL CEL DE TOT CREŞTIN”

PERLA VALAHIEI   “DAR A RĂMAS MIRONOSIŢA, DIN VEACUL CEL DE TOT CREŞTIN”   Tocmai existenţa, în anul de cumpănă 1395, a unei întinse mlaştini în zona Făcăi – Balta Verde constituie un indiciu extrem de important în interpretarea corectă a succesiunii evenimentelor. Existenţa mlaştinii indică faptul că, în perioada bătăliei de la Rovine – Craiova, cetatea-nedeie de pe malul lacului Craioviţa nu mai exista; dacă ar fi existat, fără nici o îndoială, Baiazid ar fi atacat-o. Aceasta înseamnă că cea de-a doua mare revărsare a Jiului se produsese deja. Mlaştina era efectul acestei revărsări; apele nu se retrăseseră încă definitiv în adâncuri. În urma celei de-a doua revărsări (inundaţii) a Jiului, cetatea-nedeie de pe malul lacului Craioviţa a dispărut, Read More …

PERLA VALAHIEI – LA ROVINE, ÎN CÂMPIE

PERLA VALAHIEI   LA ROVINE, ÎN CÂMPIE   Krăia lui Iova cu sediul la Craiova a continuat să existe, într-o formă sau alta, indiferent sub ce nume, ocupând un teritoriu mai întins ori mai restrâns, până la sfârşitul secolului al paisprezecelea când s-a produs o nouă catastrofă de mari proporţii în zonă – o nouă inundaţie a Jiului. Prima inundaţie de mari proporţii a Jiului, soldată cu apariţia Bălţii Craioviţa în prima sa formă, s-a produs, aşa cum a fost menţionat, în jurul anului 400. A doua inundaţie de mari proporţii pare să se fi produs în jurul anului 1350, plus sau minus 50 de ani, după cum afirmă geologii care au investigat în ultimii zece ani zona aflată la Read More …

PERLA VALAHIEI – LA MORMÂNTUL KRAIULUI IOVA NU PLÂNGE NIMENI?

PERLA VALAHIEI   LA MORMÂNTUL KRAIULUI IOVA NU PLÂNGE NIMENI?   Un element semnificativ ce demonstrează încă o dată geniul ilustrului cărturar care a fost Bogdan Petriceicu Haşdeu este reprezentat de opinia cu adevărat inspirată că, pe teritoriul actualului oraş Craiova, încă mai poate fi descoperit mormântul kraiului întemeietor. Are, fireşte, prea puţină importanţă, în acest context particular, faptul că pentru ilustrul cărturar numele kraiului nu a fost Iova ci Ioan sau Iona, ori presupoziţia că întemeietorul Craiovei a fost un rege de etnie asiatică; contează doar intuiţia genială că acel krai care a întemeiat oraşul trebuie să fi avut un mormânt. Şi nu orice fel de mormânt, ci unul cu adevărat măreţ: un gorgan, adică un tumul funerar – Read More …

PERLA VALAHIEI – GALERIA OROPSIŢILOR

PERLA VALAHIEI   GALERIA OROPSIŢILOR   Iova Kraiul, întemeietorul sau, mai degrabă, reîntemeietorul oraşului Craiova, face parte dintr-o galerie de mari personalităţi care au fost oropsite de istoriografia modernă prin ignorare, dar care nu au fost cu nimic mai prejos de marii conducători de oşti şi voievozi pe care i-a avut ulterior poporul român. Dacă în cazul marilor conducători de oşti şi voievozi consemnaţi de istoriografie există informaţii destul de amănunţite, despre ilustrele personaje din galeria cărora a făcut parte Iova Kraiul există doar câteva legende fragmentare, care nu mai sunt crezute de nimeni în ziua de astăzi; mai mult decât atât, cel mai adesea, istoriografia include marile personalităţi de acest tip în galeria personajelor “imaginare”, produse ale creaţiilor populare, Read More …

PERLA VALAHIEI – D(R)ACOMANII DIN CUMANIA NEAGRĂ

PERLA VALAHIEI   D(R)ACOMANII DIN CUMANIA NEAGRĂ   Fără nici o îndoială, între români şi cumani a existat o înţelegere sau, mai exact spus, un pact nu numai de neagresiune, ci şi de frăţietate, căci altfel nu poate fi explicată buna colaborare politico-militară ce s-a perpetuat de-a lungul timpului. În mod cert, eminentul cărturar Bogdan Petriceicu Haşdeu a avut perfectă dreptate atunci când a indicat frăţia de sânge ca temei al înfrăţirii româno-cumane în arealul balcano-carpato-danubiano-pontic; nu a avut însă dreptatate atunci când a absolutizat rolul cumanilor în istoria românilor. Incontestabil, românii şi cumanii asiatici au fost două etnii diferite. Cumanii, ca etnie distinctă provenită din stepele Mongoliei, erau o populaţie cu trăsături asiatice. Emilia Corbu, în studiul citat, afirmă Read More …

PERLA VALAHIEI – “MAJOR IN REGIBUS COMANORUM”

PERLA VALAHIEI   “MAJOR IN REGIBUS COMANORUM”   Până la acest punct, în această sumară analiză a evenimentelor ce s-au produs de-a lungul secolului al doisprezecelea când a fost întemeiată Krăia lui Iova, nu a fost trecută în revistă contribuţia unei alte populaţii despre care istoriografia afirmă că a venit în arealul carpato-danubiano-pontic din stepele Asiei: cumanii. Despre cumani, istoriografia afirmă că au reprezentat un factor extrem de important în balanţa politico-militară a zonei. Mai mult decât atât: la un moment dat, cumanii au întemeiat un regat foarte puternic ce a cuprins aproape jumătate din arealul carpato-danubiano-pontic. În cele din urmă, începând cu a doua jumătate a secolului al treisprezecelea, cumanii au fost alungaţi din teritoriul nord-dunărean de forţele dezlănţuite Read More …

PERLA VALAHIEI – “VERIGA LIPSĂ” A ISTORIEI ROMÂNIEI

PERLA VALAHIEI “VERIGA LIPSĂ”  A ISTORIEI ROMÂNIEI   Afirmaţia că întregul teritoriu stăpânit de Iova a devenit un Ţarat ce se întindea atât la sudul, la vestul cât şi la nordul Dunării poate fi privită ca fiind lovită de un diletantism exagerat. Evident, această afirmaţie nu este în nici un fel împărtăşită de istoriografia modernă. Totuşi, prin acceptarea existenţei Ţaratului lui Iova, multe mistere ale istoriei medievale a României pot fi soluţionate în mod optim. Se poate afirma în acest context că existenţa Ţaratului lui Iova constituie “veriga lipsă” a istoriei medii a României. Se ştie că cel mai mare mister al istoriei medievale a României, niciodată soluţionat în mod satisfăcător de istoriografia modernă, este modul în care au pătruns Read More …

PERLA VALAHIEI- KRALIEVA SAU KRAIOVA VELIKA

PERLA VALAHIEI   KRALIEVA SAU KRAIOVA VELIKA   Prima etapă a extinderii Krăiei lui Iova a constat în apariţia unei nedei-cetate pe malul lacului Craioviţa, iar a doua etapă a constat în extinderea acesteia cu aproximaţie până la graniţele teritoriul Olteniei de astăzi. A existat însă şi o a treia etapă – la fel de misterioasă ca şi secolul în care s-a produs -, în care s-a produs extinderea Krăiei lui Iova de-a lungul unui areal mai mult sau mai puţin întins aflat la sudul Dunării, în Bulgaria de astăzi, dar şi pe teritoriul Serbiei actuale, unde locuiau etnici valahi. A treia etapă a extinderii nu a fost în nici un fel reţinută de sursele istoriografice, deşi dezvoltarea ulterioară a Read More …

PERLA VALAHIEI – “ŢARATUL” OLTENIEI

PERLA VALAHIEI   “ŢARATUL” OLTENIEI   Procesul de extindere al Krăiei lui Iova de la nivelul unei nedei la nivelul întregii Oltenii s-a datorat în primul rând prestigiului imens de care a început să se bucure prosperitatea din Nedeia-Cetate, astfel că nu a fost nevoie de vreun război de cucerire a teritoriilor învecinate. Conducătorii locali ai moşiilor, satelor şi obcinelor din zona Olteniei, care erau prin tradiţie autonome, deveniseră la rândul lor conştienţi de faptul că nu pot rezista în condiţiile unor agresiuni externe decât dacă se unesc ori se pun sub protecţia unui factor puternic din punct de vedere economic şi militar. Din acest punct de vedere se poate afirma fără teama de a greşi că “Ţara” sau Krăia Read More …

PERLA VALAHIEI – CETATEA-NEDEIE

PERLA VALAHIEI  CETATEA-NEDEIE   Mulţi istorici moderni sunt de părere că, dată fiind sărăcia documentelor istorice şi arheologice, secolul al XIII-lea poate fi considerat cel mai misterios secol din istoria poporului român, iar acest fapt nu poate fi tăgăduit de nimeni. De fapt, întreaga perioadă de aproape o mie de ani, cuprinsă cu aproximaţie între retragerea aureliană din anul 272 şi întemeierea statului medieval Valahia, reprezintă o perioadă de gol informaţional pe care, într-un fel sau altul, istoriografia a încercat să o umple. Din acest punct de vedere se poate afirma că secolul al treisprezecelea nu a fost nici mai mult, dar nici mai puţin misterios decât întreaga perioadă menţionată. Fără nici o îndoială, în secolul al treisprezecelea s-au produs Read More …

PERLA VALAHIEI – GLOBU CRAIOVEI

PERLA VALAHIEI   GLOBU CRAIOVEI   Faptul că Iova Kraiul a fost un personaj istoric cât se poate de real, iar nu imaginar aşa cum consideră mulţi istorici contemporani, îşi găseşte o nesperată confirmare în denumirea unei alte localităţi care i-a împrumutat numele. Foarte puţini oameni ştiu astăzi că numele Craiova se mai găseşte în denumirea unei alte localităţi de pe teritoriul României, este drept mai mică, care are statutul de sat: Globul Craiovei, care se află în Judeţul Caraş Severin. Într-o excelentă monografie despre comuna Globul Craiovei, scrisă de Icoana Cristescu Budescu (op.cit.: Icoana Cristescu Budescu – “Monografia satului Globul Craiovei”; cap. III), găsim câteva informaţii cât se poate de interesante cu privire la acest subiect. Aceste informaţii sunt Read More …

PERLA VALAHIEI – ŢARATUL ROMÂNO-BULGAR

PERLA VALAHIEI   ŢARATUL ROMÂNO-BULGAR Istoriografia actuală (opinia majorităţii istoricilor moderni) nu recunoaşte existenţa reală a Kraiului Iova. În schimb, istoriografia leagă întemeierea Craiovei şi construirea bisericii Sf. Dumitru (“istoria bisericii se confundă cu cea a oraşului”) de formarea, la sudul Dunării, a Ţaratului Româno-Bulgar în anul 1186 şi, implicit, de unul dintre conducătorii acestui stat, Ioniţă Asan, supranumit Kaloian. După cum se ştie, la finele secolului al unsprezecelea, mai exact în anul 1186, valahii, bulgarii şi slavii de la sudul Dunării conduşi de doi fraţi valahi, Petru şi Ioan Asan, s-au răsculat datorită fiscalităţii excesive împotriva Imperiului Bizantin. Rezultatul răscoalei s-a concretizat în proclamarea unui nou stat, denumit după cutumele vremii “Ţarat”. Întrucât teritoriul de la sudul Dunării era Read More …

PERLA VALAHIEI – KRĂIA LUI IOVA

PERLA VALAHIEI   KRĂIA LUI IOVA   Începând cu secolul al VIII-lea, Pelendava şi-a schimbat numele în Ponsiona (“Pod peste Jiu”), continuând să fie un important centru economic (nedeie-târg). Din acea perioadă au fost descoperite în perimetrul actualului oraş Craiova vestigii ale unor ateliere de olărie şi de fierărie, ceramică provenită din Bizanţ sau, oricum, cu influenţe bizantine şi, aspect foarte important, monezi din vremea împăraţilor bizantini Teofil şi Vasile al II-lea. Numele actual al oraşului, Craiova, s-a încetăţenit abia la sfârşitul secolului al XI-lea şi începutul secolului al XII-lea, datorită unui personaj al cărui nume a fost ulterior reţinut şi de legendele populare: Iova(n). În acea perioadă de timp, legendele populare au fost singurele mijloace „media” de înregistrare a Read More …

PERLA VALAHIEI – BRAZDA LUI NOVAC

PERLA VALAHIEI   BRAZDA LUI NOVAC Pelendava a fost atestată documentar pentru prima oară în anul 225 după naşterea lui Iisus Hristos. (8) Tabula Peutingeriana, o hartă a Imperiului Roman din acea perioadă, indica în mod foarte exact locaţia exactă a Pelendavei, specificând că între Drobeta (Turnu Severin) şi Pelendava sunt 71000 paşi, distanţă echivalentă cu aproximativ 105 kilometri, ceea ce este foarte exact (105,1865 km). Dimensiunea castrului roman de la Pelendava nu este cunoscută datorită faptului că mare parte dintre zidurile sale au fost acoperite de aluviunile Jiului. Până în anul 271, când împăratul Aurelianus a decis retragerea trupelor imperiale din Dacia, Pelendava a continuat să fie o aşezare relativ înfloritoare din punct de vedere economic. De-a lungul primelor Read More …