ZEI, OAMENI, EXTRATEREŞTRI DESPRE FENOMENELE DE ECTOPLASMIE ŞI APORT (7)

cropped-ALAYA1.jpg

cropped-MATRIX-GREEN-EXCLUSIVE.jpg

CINE SUNT „EXTRATEREŞTRII”?

CE SUNT OZN-URILE?  50280387_807057312974880_8195543958709862400_o

ZEI, OAMENI, EXTRATEREŞTRI

DESPRE FENOMENELE DE ECTOPLASMIE ŞI APORT

(7)

50253067_807064249640853_3827821583162933248_n

Printre cei mai celebri contactori din prima categorie se numără americanul George Adamski care, începând cu anul 1951, a observat în mai multe rânduri OZN-uri deasupra muntelui Palomar din Statele Unite (în apropiere de San Diego), fără ca ceilalţi oameni din jur să le vadă.

Într-o documentată carte dedicată fenomenului OZN, scriitorul Dan Farcaş, unul dintre cei mai avizaţi cercetători români cu privire la acest subiect (alături de Ion Hobana şi Florin Gheorghiţă) specifica următoarele cu privire la George Adamski: astronom amator, George Adamski „poseda un telescop cu oglinda de 15 centimetri, cu care pretindea că ar fi văzut, în 9 octombrie 1946, un OZN imens, în formă de trabuc. Apoi, în august 1947, a asistat la procesiunea a nu mai puţin de 184 OZN-uri, care au trecut pe deasupra muntelui Palomar. Adamski îşi va publica observaţiile în revista Fate, în 1950. În următorii ani, face mai multe fotografii spectaculoase, între care, probabil cele mai interesante, sunt cele din dimineaţa zilei de 5 martie 1951, în care se poate urmări modul în care mai multe „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă-mamă” lunguiaţă, mult mai mare. În cele din urmă, după mai multe încercări infructuoase, în 20 noiembrie 1952, George Adamski vede şi el, fiind împreună cu secretara sa şi cu alţi cinci însoţitori, “o navă gigantică, în formă de trabuc, planând deasupra munţilor. Adamski este convins că nava a venit să-l întâlnească pe el. Face câteva fotografii, după care se îndreaptă cu maşina spre locul unde aparent nava se pregăteşte să aterizeze. Ajuns acolo, Adamski coboară, rugându-i pe ceilalţi să se întoarcă şi să-1 urmărească de la distanţă timp de o oră, fără să intervină, în afară de cazul în care ar fi făcut semne, cerând ajutor. El are asupra sa un aparat cu care încearcă să filmeze obiectul. Nava însă se îndepărtează şi dispare, urmărită de nişte avioane de vânătoare. Pe când Adamski îşi strângea aparatele, apare o săgeată luminoasă pe cer, în urma ei, pe şaua dintre două dealuri, aterizând o navă discoidală, argintie, de dimensiuni mai mici”.

Aceasta nu este însă singura surpriză a lui George Adamski: „brusc, Adamski vede, la vreo trei sute de metri de el, într-o râpă, un ins cu înfăţişare omenească, înalt de vreo 1,70 metri, cu păr blond care-i cădea pe umeri, îmbrăcat într-un costum de schi maro. Înţelege brusc că se află în prezenţa unui om venit dintr-o altă lume. Urmează o discuţie între cei doi prin gesturi, prin telepatie şi, din când în când, cu ajutorul limbii engleze. Vizitatorul îi transmite că se numeşte Orthon şi că nava sa a venit de pe Venus cu o misiune prietenească. Adaugă că extratereştrii sunt foarte îngrijoraţi de experienţele nucleare pământene, care strică echilibrul ecologic al Universului.”

Interesant este faptul că, la un moment dat, extratereştrii au inclus în discuţiile lor cu George Adamski subiecte de natură religioasă, afirmând bunăoară că ei cred în „Creatorul a tot ce există”. Cu privire la acest ultim subiect George Adamski va nota următoarele: „Noi, pe Pământ, ştim realmente foarte puţin despre acest Creator… Înţelegerea noastră este superficială. A lor este mult mai largă. Ei respectă Legile Creatorului, şi nu legile materialiste, aşa cum fac oamenii de pe Pământ.” Extraterestrul mai spune că OZN-urile vin de pe multe planete, atât din Sistemul Solar, cât şi din afara acestuia. Unele tentative de aterizare s-au terminat prin prăbuşirea navelor. O parte din aceste catastrofe au fost cauzate de atitudinea duşmănoasă a oamenilor. Deşi mulţi extratereştri vor umbla, neştiuţi, pe străzile oraşelor Pământului, nu va exista nici o aterizare publică, oficială. „În cazul unei astfel de aterizări, teama în rândurile oamenilor ar fi atât de imensă încât vizitatorii ar fi probabil rupţi în bucăţi de pământeni.”

În cele din urmă, potrivit propriilor declaraţii, George Adamski a fost luat de extratereştri pe nava lor, a vizitat partea întunecată a Lunii, planeta Saturn şi planeta Venus.
Cât despre fotografiile realizate de Adamski, iniţial ele au fost considerate trucaje, dar după cum specifica Dan Farcaş în lucrarea citată „cercetările ulterioare asupra negativelor acestor fotografii, efectuate de specialişti renumiţi, cu aparatura cea mai sofisticată, n-au reuşit să descopere nici o fraudă. Pew Marley, din Hollywood, declara la terminarea unei expertize că dacă fotografiile ar fi totuşi falsuri, ele sunt cele mai reuşite pe care le-a întâlnit în viaţa lui. În plus, din numeroase ţări a fost semnalată efectuarea unor fotografii şi filme de către persoane care nu auziseră în viaţa lor de Adamski, reprezentând exact acelaşi tip de vehicul, cu aceleaşi detalii – de pildă, trei emisfere plasate în partea de jos, într-un triunghi echilateral. (…) În călătoria sa cosmică, Adamski descrie efectele traversării unei centuri de radiaţii în jurul Pământului. Abia peste câţiva ani se vor descoperi centurile de radiaţii Van Allen, iar în 1962 astronautul John Glenn va semnala efecte surprinzător de asemănătoare. Toate acestea pot fi greu considerate doar roade ale unei fantezii prea bogate. Adamski vorbeşte despre extratereştri care trăiesc, deghizaţi, pe Pământ, despre faptul că Pământul e un soi de creşă pentru o civilizaţie care face primii paşi ai evoluţiei sale, despre oameni răpiţi de OZN-uri şi duşi să trăiască pe alte planete, ca şi despre multe alte elemente care vor reveni mai târziu, eventual sub hipnoză, în rapoartele unor martori.”

Un alt contactor OZN celebru a fost Daniel Fry, specialist în confecţionarea de aparatură pentru rachetele americane, care lucra la un poligon din New Mexico şi despre care se afirmă că ar fi fost prieten cu Ronald Reagan, viitorul preşedinte al USA. Daniel Fry afirma pe propria sa răspundere nu numai că a observat un OZN, ci chiar că a dialogat cu unul dintre pasageri, pe nume Alan, care l-a invitat să facă o călătorie cu OZN-ul din locul unde se afla până până la New York, străbătând astfel 3000 km într-o jumătate de oră. Extratereştrii i-au explicat lui Daniel Fry că „sunt urmaşii celor ce au scăpat din marea bătălie dintre Atlantida şi Lemuria şi care au emigrat în trecut în spaţiu. Îi mai spun că civilizaţia pământească se îndreaptă către un holocaust nuclear şi că va supravieţui încercărilor care o aşteaptă doar dacă se va înstăpâni înţelegerea între naţiunile Pământului. Extratereştrii nu doreau să ia legătura oficial cu autorităţile pământene deoarece un astfel de contact ar fi avut efecte dezastruoase asupra echilibrului sufletesc al oamenilor.”

Alţi contactanţi din aceeaşi categorie, precum Howard Menger sau Orfeo Angelucci prezintă cu minime variaţiuni cam aceleaşi teme: au luat contactul cu fiinţe extraterestre şi au călătorit în spaţiu cu farfuriile lor zburătoare; ultimul afirma bunăoară că a văzut un OZN alcătuit dintr-un material translucid ce a aterizat într-o porţiune secată a albiei râului Los Angeles, fiind la rândul său invitat în interiorul acelui vehicul zburător şi purtat la o înălţime apreciabilă deasupra pământului.

Un caz interesant de contactor OZN a fost al lui Richard Miller care, începând cu anul 1954, a fost contactat de fiinţe extraterestre prietenoase care i-au spus că pentru a-i contacta pe extratereştri, pământenii trebuie “să urce pe o treaptă mai înaltă a valorilor spiritual”. Fiind invitat în camera de comandă a OZN-ului, Richard Miller afirmă că l-a cunoscut pe Soltec, conducătorul navei extraterestre, care i-a mărturist că vine de pe planeta Centurus, aflată în sistemul Alfa Centauri. După cum a aflat Richard Miller de la Soltec, “planeta lor ţine de o Confederaţie Universală de peste 680 planete care şi-au câştigat dreptul de a fi membre ale acesteia datorită progreselor făcute pe calea evoluţiei.” Din afirmaţiile lui Soltec se desprind şi câteva idei mistice: “Când iubirea de aproapele vostru vă va caracteriza pe toţi, atunci Fiii Luminii îşi vor face apariţia şi Regatul Dumnezeului vostru se va înstăpâni pe Pământ” – i-a spus acesta contactorului Richard Miller. Soltec mai afirma că extratereştrii au încercat să contacteze oamenii politici şi guvernele de pe pământ, dar au fost refuzaţi; mai mult decât atât: guvernele au instituit o politică de dezinformare cu privire la existenţa extratereştrilor.

O altă afirmaţie a lui Soltec demnă de a fi reţinută se referă la trecutul îndepărtat al pământului când, afirmă acesta, locuitorii Lemuriei şi Atlantidei, mânaţi de lăcomie, au purtat un război termonuclear distrugător pe Pământ. “Acum există pericolul ca istoria să se repete. Oare nu-şi dau seama oamenii că distrugerea materiei este opusă voinţei Creatorului materiei?” – afirmă acesta în dialogul său cu contactorului Richard Miller. De fapt, Soltec menţionează contactorului Richard Miller aceleaşi informaţii despre războaiele din Atlantida şi Lemuria pe care i le-a comunicat extraterestrul Allen contactorului Daniel Fry. Tot de la Soltec, contactorului Richard Miller află că Pământul se îndreaptă spre “un nor de particule radioactive, iar navele extraterestre care orbitează în jurul planetei noastre ne protejează de ameninţarea lor.”

FRAGMENTE DIN TAINELE INIŢIAŢILOR VECHIULUI EGIPT & EXCALIBUR ŞI ALTELE

18119262_303156876782422_3928524765633373259_n