FAKE NEWS – FAKE ANALYSIS – FAKE HISTORY TEHNICI DE MANIPULARE SI DEZINFORMARE

cropped-MATRIX-GREEN-EXCLUSIVE.jpg

DE PRIN LUME ADUNATE

images

FAKE NEWS – FAKE ANALYSIS – FAKE HISTORY

TEHNICI DE MANIPULARE SI DEZINFORMARE

48424232_593224224442351_5833594344304541696_n

Tehnici de Manipulare si Dezinformare

49067495_593218184442955_4015590037151285248_n

Operatiune tipica de dezinformare include in mod obligatoriu mai multe elemente aflate intr-o relatie de interdependenta:
1. Clientul este cel care beneficiaza de pe urma operatiunii de dezinformare si cel care achita nota de plata. El poate fi o persoana particulara, o organizatie, un partid politic sau chiar un guvern.
2. Agentul este cel care, la cererea clientului, concepe, instrumenteaza si raspunde de intreaga campanie de dezinformare.
3. Studiul de piata. Inaintea lansarii oricarei campanii de dezinformare, cei care o concep studiaza cu maxima atentie publicul careia urmeaza sa i se adreseze si elaboreaza strategii speciale pentru fiecare categorie ce face obiectul dezinformarii (intelectuali, tarani, populatii din tari subdezvoltate etc.).
4. Suporturile. Acestea sunt definite ca fiind fapte marunte, adevarate sau pretinse ca fiind adevarate, prin intermediul carora publicul este determinat sa creada un anumit lucru avut in vedere de dezinformatori.
5. Transmitatorii sunt mijloacele pe care le foloseste dezinformatorul pentru a inocula mesajul sau in constiinta publica: cuvantul si imaginea transmise de presa scrisa, vorbita, filmata, televizata sau informatizata. Spre deosebire de propaganda, in cazul dezinformarii sunt indispensabili mai multi transmitatori complici, daca se poate inconstienti, care vor putea deveni tapii ispasitori ai operatiunii, daca aceasta esueaza.
6. Tema are caracter general si trebuie sa fie cat mai simpla posibil.
7. Tratarea temei se face in mai multe moduri: fie nedifuzand o informatie, fie difuzand o informatie incompleta, tendentioasa ori de-a dreptul falsa, fie saturand atentia publicului printr-o suprainformare care sa determine pierderea sensului a tot ceea ce e important, fie prin comentarii subiective.
8. Cutiile de rezonanta sunt acele mijloace de informare care preiau o informatie lansata de un transmitator. Pentru dezinformare, este esential sa existe cat mai multe cutii de rezonanta.
9. Tinta este, prin definitie, opinia publica.
10. Satanizarea consta in a spune cat mai multe lucruri rele despre inamicul potential, utilizand suporturile dezinformarii: informatii false, declaratii trunchiate, fotografii trucate etc.
11. Psihoza desemneaza reusita operatiunii de dezinformare si se manifesta ca o stare irationala a publicului, care il impinge pe acesta sa nu mai vada decat ceea ce se intampla in sensul dezinformarii, sa o imbogateasca, sa se dezinformeze el insusi, sa devina din dezinformat dezinformator. In acest context, trebuie spus ca dezinformarea profesionista nu se adreseaza decat in aparenta inteligentei publicului, ea tintind de fapt toate nivelurile sensibilitatii, stiut fiind ca pasiunile sunt intotdeauna mai puternice decat convingerile.

Cum se practica dezinformarea?

Exista numeroase moduri de a trata o informatie, in asa fel incat ea sa devina apta pentru o actiune de dezinformare:
1. Negarea faptelor (Nu este adevarat ca X i-a furat banii lui Y).
2. Inversarea faptelor (Nu X i-a furat banii lui Y ci, dimpotriva, Y i-a furat banii lui X).
3.Amestecul dintre adevar si minciuna
4. Modificarea motivului (Motivul pentru care banii lui Y au fost gasiti la X nu este furtul, ci faptul ca X i-a gasit pe o alee in fata casei lui Y).
5. Estomparea (Se face prea multa galagie pentru o suma atat de mica; altii fura miliarde si nu patesc nimic!).
6. Generalizarea (Toata lumea fura in Romania; cum de l-ati gasit tocmai pe X tap ispasitor?).
7. Utilizarea partilor inegale (In cazul mediatizarii furtului, se va acorda un spatiu restrans faptului in sine, iar evidentierea calitatilor morale si ale faptelor bune ale lui Y va ocupa un spatiu mult mai mare).

Utilizarea imaginii in dezinformare

“E adevarat fiindca am vazut” este o afirmatie puternic inradacinata in psihicul uman, mai puternica decat cea mentionata anterior, respectiv “E adevarat pentru ca am citit”.
Iata cateva din avantajele imaginii in materie de dezinformare:
• este literalmente incontestabila;
• informatia vizuala nu are nevoie sa treaca prin creier pentru a ne afecta inima sau pornirile instinctuale;
• imaginea, prin natura ei, se preteaza la toate manipularile posibile: selectie, incadratura, unghi de filmare, animatie, trucaje etc;
• imaginea se adreseaza maselor intr-o masura mai mare decat cuvantul, este usor de perceput, usor de reprodus si devine imediat subiect de conversatie.
Definita drept “paradisul dezinformatorilor”, televiziunea ofera o intreaga serie de facilitati care devin insa foarte usor constrangeri. Materialele trebuie sa fie scurte (“Trebuie sa schimbam subiectul inainte ca telespectatorul sa schimbe canalul” – este una din regulile producatorilor), iar difuzarea informatiilor depinde de orele la care se produc evenimentele (daca un eveniment se produce dupa ora 23,00 este posibil sa nu se vorbeasca nici a doua zi de el).
Scurtimea impiedica orice aprofundare a subiectului, iar momentul producerii unui eveniment poate duce la omiterea lui din jurnalele de stiri.
Puterea imaginii este atat de mare, incat prima impresie ramane de nezdruncinat, dezmintirile ulterioare avand efecte minime (In timpul unei emisiuni televizate, Eltin avea un debit verbal ciudat de lent: s-a tras concluzia ca este beat. Ulterior, un operator de imagine a recunoscut ca a incetinit in mod deliberat mersul benzii sonore, dar era prea tarziu.

La astfel de procedee se poate adauga folosirea mesajelor subliminale, prin inserarea unei imagini in “coada” celor 24 de fotograme percepute de ochiul uman in fiecare secunda. Aceasta imagine – care poate fi, de pilda, portretul unui candidat la alegerile prezidentiale – nu mai este perceputa de ochi, ci ajunge direct in creier, la nivel subconstient, putand provoca reactii si comportamente dirijate in sensul dorit de dezinformator.
(bibliografie generală: Revista Intelligence; revista Vitralii. Lumini şi Umbre; revista Periscop şi altele)

 49025987_593224734442300_1502555099749154816_n

Fake news – fake analysis – fake history!

După cum afirmă ziaristul Dani Dancea, „o glumă făcută de un tânăr demonstrează cât de uşor pot cădea românii în capcana „fake news”. Un tânăr român de profesie medic a distribuit imaginea unui castel din Germania pe contul personal de Facebook, susţinând că respectiva clădire se află în România. „Descoperă minunăţiile României”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook. „Efectiv am găsit poza cu castelul Eltz din Germania şi am zis să pun o descriere la mişto că se află în comuna Ususău judeţul Arad. Nu m-am aşteptat să aibă asemenea impact. Era o glumă între prieteni, pe profilul meu personal de Facebook. Acum am observat că postarea are peste 10.000 de share-uri, sunt sute de cereri de prietenie, mă întreabă oamenii în privat cum se poate ajunge acolo. Le spun că e o glumă, că dacă vor le dau coordonatele să ajungă în Germania. Ususăul e o comună cu 2.400 de locuitori şi singurul punct turistic e o pădure”, a declarat Daniel Rapcău. Tânărul a declarat că atunci când se informează verifică informaţia din trei – patru surse. Medicul a tras un semnal de alarmă cu privire la pericolul fake news. „La fel cum postarea mea a fost pe jumătate adevărată, castelul există, descrierea este falsă, aşa poate fi şi o ştire. În România amploarea fake news-ului este foarte mare. Trebuie verificată informaţia din mai multe surse, să nu caute site-uri obscure sau senzaţionalul. Fix pe modelul ăsta se câştigă alegeri. Se vine cu jumătăţi de măsură, cu jumătăţi de adevăruri. Sunt armate formate de partide pentru distribuire în grupuri. Sunt foarte multe postări de genul”, a mai declarat Daniel Rapcău. Unii prieteni au gustat gluma şi l-au întrebat pe tânăr dacă s-a înscris în PSD pentru că „doar la ei am mai văzut delir la cote maxime”. „Ai 3.000 de distribuiri şi aproape 500 de like-uri. Aşa ne putem da seama că oamenilor le place să fie prostiţi. Îţi dai seama ce periculoase sunt fake news-urile, în general?”, a comentat unul dintre prietenii medicului”. (fragment articol semnat Dani Dancea)