ZONA CAPRPAŢILOR DE CURBURĂ

   cropped-MATRIX-GREEN-EXCLUSIVE.jpg

SECŢIUNEA:

DE PRIN LUME ADUNATE

images

ZONA CAPRPAŢILOR DE CURBURĂ

( VRANCEA-COVASNA)

44935159_561325427632231_6299789701138087936_n

ZONA CAPRPAŢILOR DE CURBURĂ ( VRANCEA-COVASNA) ESTE LOCUL UNDE SE ÎNTÂLNESC PLĂCILE TECTONICE ŞI UNDE SE PRODUC CUTREMURELE; ÎN ACEA ZONĂ AU LOC CÂTEVA FENOMENE REMARCABILE: EMISIILE SUBTERANE DE GAZE CE PRODUC FOCUL VIU, EMISIILE SUBTERANE DE CO2 DENUMITE MOFETE CE SUNT FOLOSITE ÎN SCOPURI TERAPEUTICE. NU ÎNTÂMPLĂTOR ÎN ZONA CARPAŢILOR DE CURBURĂ, ÎN ANTICHITATE, DACII AU CONTRUIT UNA DINTRE CELE MARI CETĂŢI, CARE ASTĂZI POARTĂ NUMELE CETATEA ZÂNELOR. DESPRE CETATEA ZÂNELOR AM SCRIS ÎNTR-O POSTARE ANTERIOARĂ. ÎN CONTINUARE DESPRE LOCUL DE ORIGINE AL CUTREMURELOR, DESPRE FOCUL VIU ŞI DESPRE MOFETE.

44967342_561536424277798_5203650443028201472_o

1 – Exact in zona judetului Vrancea se intalnesc cele trei mari placi tectonice: cea Euroatlantica, ce se intinde pana in largul Islandei, cea Africana, ce se intinde din Azore pana la Capul Horn, si cea Indo-Asiatica, ce ajunge ca intindere pana in largul Insulelor Kurile. De asemenea, acolo se întâlnesc si cele patru placi microtectonice: cea Transilvana, cea Moldava, cea Valaha si platoul continental al Marii Negre, care au acelasi loc de intalnire – Vrancea. Zona de contact a microplăci tectonice convergente la Curbura Carpaţilor generează tensiuni care se traduc în cutremure de intensitate mică, medie sau mare. În cele mai multe cazuri, cutremurele din zona Vrancea nu sunt de adâncime, ceea ce înseamnă că intensitatea lor nu este mare, aşadar pagubele provocate sunt insignifiante. Însă în cazul seismelor de adâncime mare, magnitudinea maximă poate fi undeva la 7,6-7,7 pe scara Richter, ceea ce se traduce printr-o undă a dezastrului resimţită la nivelul întregii ţări. Seismologii spun că un cutremur mare are loc cam o dată la 100 de ani. Având în vedere că ultimul cutremur de mare magnitudine a avut loc îm 1977, specialiştii se aşteaptă la tensiuni crescânde în zona Vrancea. „În medie, în Vrancea se produc cam 4 sau 5 seisme mai importante în fiecare secol (cutremure cu magnitudinea egală sau mai mare de 6,7 grade pe scara Richter), circa 10 seisme de magnitudine 6,0 până la cel mult 6,5-6,6 grade, precum şi peste 100 de cutremure mai slabe, cu magnitudinea mai mare sau egală cu 5,0 pe scara Richter. Anual, în Vrancea se produc peste 100 de seisme slabe, în general imperceptibile, din cauza adâncimilor mari la care au loc, şi doar 8-12 seisme de magnitudine 4-5 care sunt uneori resimţite în oraşele mari din sudul şi estul ţării, dar fără urmări. Uneori se mai produc şi cutremure de tip crustal, cu efecte locale, dar cu magnitudini mici, care rareori ating 5 grade pe scara Richter”, arată cei de la cutremure.net.

În zona Vrancea dar şi în zona învecinată, Covasna se menţine un microclimat atipic pentru România, fiind mult mai frig decât în restul teritoriului. De fapt, polul frigului în România este la Miercurea Ciuc, unde iarna sunt temperaturi medii de -31grade C (s-au atins şi temperaturi de – 36 grade C).

2 – În apropiere, pe pantele de la marginea localitatii vrancene Andreiasu de Jos apar la suprafata pamantului flacari misterioase fara nicio interventie umana. Flacarile pot avea nuante de rosu si galben, uneori albastru. Bizarul fenomen poarta numele de „Focul Viu”. Flacarile ard in permanenta, uneori cu intensitate, alteori abia palpaie, in functie de presiunea gazului care iese la suprafata. Intensitatea flacarii variaza anotimpual, iar dupa primele clipe ale unui cutremur (fenomenul se afla aproape de zona seismica Vrancea) flacarile serpuiesc la o inaltime de aproape 2 metri.

3 – Tot în acea zonă, în localitatea Covasna, ies la suprafaţă emanaţii de bioxid de carbon (in proportie de 95-98%), care servesc în scopuri terapeutice. Aaceste emanaţii se numesc MOFETE. După cum a firmă Dr. MARIA HRISTACHE, mofetele sunt gaze rezultate din emanatiile post-vulcanice existente in zona de curbura a arcului Carpatic, foarte bogate in bioxid de carbon ( e continut in proportie de 95-98%), un factor terapeutic foarte eficient. Mofetele din zona Covasna sunt unice in Europa si se pare ca si in lume. Efectul lor consta in cresterea fluxului sanguin din tegumente si muschi. Mofeta are actiune directa asupra musculaturii netede a vaselor de sange mari, dar mai ales a vaselor foarte mici (arteriile), avand un efect terapeutic net superior medicamentelor vasodilatatoare periferice. Alaturi de bioxidul de carbon, exista si alte gaze de emanatie vulcanica: amoniac, sulf etc., dar si heliu si radon, in cantitati foarte mici, care sporesc puterea de patrundere a bioxidului de carbon. Se stie ca bioxidul de carbon in sine nu este propice vietii, dar utilizat in scop terapeutic, absorbtia lui la nivel tegumentar aduce beneficii deosebite circulatiei sanguine, prin vasodilatatia periferica si sistemica. Avand aceste proprietati terapeutice speciale, mofeta reprezinta o inestimabila sursa de sanatate pentru toata lumea. Mofeta este indicata in: * boli cardiovasculare – arteriopatii periferice, arterita Brger, trombangeita obliteranta, venopatii, ulcere de gamba; sechele dupa infarctul de miocard, daca acesta nu a avut un debut zgomotos, dramatic; sechele dupa accidente vasculare cerebrale; hipertensiune arteriala stadiile I si II; valvopatii reumatismale fara tulburari hemodinamice, precum si valvulopatii operate, dupa minimum 3 luni de la interventie, numai cu avizul medicului cardiolog. Exista numerosi pacienti care se trateaza la Covasna de ani buni pentru suferintele lor, reusind sa stagneze evolutia nefasta a arteritei obliterante, de exemplu, combinand un regim de viata sanatos cu o cura bianuala in statiunea noastra. Mofeta mai poate fi folosita si in scop profilactic, de catre toate persoanele cu risc cardiovascular (pacienti cu hipertensiune arteriala, nivel crescut al colesterolului, fumatori, sedentari cu factori ereditari, cei care lucreaza in frig etc.). De asemenea, gazul mofetarian are efecte benefice si asupra potentei, fiind cunoscut faptul ca dinamica sexuala la barbat se bazeaza in special pe vasodilatatie, zona genitala fiind foarte bine vascularizata. Tratamentul se face in spatii special amenajate, iar pacientii stau in picioare. Bioxidul de carbon, avand o densitate mai mare, formeaza o „patura” invizibila, care se gaseste in partea de jos a mofetei – zona ocupata de jumatatea inferioara a trunchiului pacientului, unde se exercita actiunea benefica. Nivelul bioxidului de carbon este controlat din jumatate in jumatate de ora, cu ajutorul unui chibrit aprins, care este coborat usor in mofeta, pana cand acesta se stinge. Se marcheaza nivelul, iar pacientul va sta „cufundat” in amestecul de gaze, pana la ombilic, acesta fiind nivelul maxim admis, astfel incat sa nu se produca intoxicatii accidentale. Mofeta induce pacientului o senzatie placuta: moleculele de gaz ii trec prin haine si piele, actiunea lor este instantanee, iar din cauza dilatarii vaselor capilare, picioarele lui se incalzesc imediat. Concentratia mult mai scazuta de bioxid de carbon, aflata in straturile superioare ale gazelor mofetariene, stimuleaza respiratia, deci si transportul de oxigen catre tesuturile organismului, inclusiv catre creier, ceea ce duce la cresterea performantelor intelectuale. Interesant este faptul observat la scriitorii si pictorii (chiar si cei de varsta a treia) care veneau la Covasna si faceau mofeta: acestia aveau adevarate „explozii” de inspiratie. „De o importanta majora este si climatul bland al Covasnei.Aerul, cu totul special, foarte bogat in ioni negativi,le este benefic pacientilor cu boli cardio-vasculare.”
Cea mai mare mofeta din Covasna si una dintre cele mai mari din lume este cea de la Spitalul de Cardiologie, care ocupa o suprafata de 100 mp si poate deservi in acelasi timp pana la 100 de persoane. Mofeta spitalului este recunoscuta ca fiind si una dintre cele mai frecventate din lume deoarece aici se efectueaza zilnic pana la 500 de proceduri de tratament.

45085784_561536197611154_3502500672601849856_o

MOFÉTĂ s.f. Emanație de bioxid de carbon care străbate prin crăpăturile scoarței terestre în regiunile vulcanice. [Cf. it. moffetta, fr. mofette].
Mofeta este o emanație de gaz degajat: 1 – prin crăpăturile scoarței terestre în fazele finale ale activității vulcanice; 2 – prin foraje; 3 – prin degazeificarea apelor minerale; 4 – artificial

Mofeta este captată, eventual înmagazinată într-un recipient tampon și distribuită printr-o modalitate specifică (construirea unui Mofetariu) în scopul folosirii în cure terapeutice externe. Gazul respectiv este un amestec în care componenta principală o constituie dioxidul de carbon (cel puțin 90 %), iar cea secundară este reprezentată in proporții variabile de alte gaze cum ar fi SO2, unele gaze rare, vapori de NH3 …. etc.

Solfatarele sunt gaze terapeutice care au în compoziție, pe lângă dioxid de carbon, hidrogen sulfurat în concentrație de 0,1 – 0,56%.

În staţiunea Covasna sunt multe mofete supravegheate în cadrul centrelor de tratament la diferte hoteluri. Cele mai tradiţionale mofete se află în centrul oraşului. Acestea sunt mofetele Bardócz şi Bene la care conţinutul bioxidului de carbon atinge chiar şi 98% fiind benefic în tratarea multor probleme de sănătate. Mofetoterapia are efect revigorant, poate fi benefic şi în creşterea performanţei sportive.

44948646_561536380944469_2760008420349181952_o

Spitalul de Cardiologie şi mofeta lui

Spitalul de Cardiologie din Covasna este un spital unic în ţară prin profilul său de cardiologie şi de recuperare cardiovasculară, deservind întreaga ţară.

În anul 2010 s-au aniversat 50 de ani de la înfiinţarea instituţiei, de atunci spitalul poartă numele doctorului Benedek Géza, fondatorul instituţiei şi timp de 26 ani şi directorul acesteia, cu contribuţii esenţiale, determinante în dezvoltarea spitalului.

Mofeta din Spitalul de Cardiologie de la Covasna este una dintre cele mai mari mofete din lume. Cu o suprafaţă de 100 mp, poate deservi concomitent 100 de persoane, în incinta ei efectuându-se zilnic 400–500 de proceduri de tratament.

Izvoare de apă minerală

Covasna mai este numită şi, oraşul apelor minerale datorită bogăţiei sale în izvoare de apă minerală de diverse feluri. Apele minerale se utilizează foarte eficient în tratarea diferitelor boli. Unele se folosesc pentru băi curative, altele pentru cură internă, dar totodată şi ca apă de masă.

În centrul oraşului puteţi degusta mai multe izvoare de apă minerală naturală, astfel din izvorul Kati, izvorul Elvira şi din Izvorul de lângă Şcoală.

zvorul Elvira Se află în parcul central, aici, de fapt, apa minerală curge din două izvoare diferite, reunite într-unul singur, dintre care unul este foarte sărat, localnicii recomandându-l pentru atenuarea mahmurelii, fiind numit şi „izvorul beţivilor”, cu efecte terapeutice asupra problemelor gastro-intestinale.Ambele izvoare au fost exploatate înainte de 1989, apa primului ajunge la suprafaţă de la 75 de metri adâncime, fiind utilizată pentru cură internă de către pacienţii hotelurilor, precum şi de către localnici. Izvorul Elvira are o apă puternic feruginoasă, bicarbonată, clorurată, sodică, hipotonă, carbogazoasă, fiind recomandată după deferizare pentru cură internă în caz de enterocolite, cure de diureză, afecţiuni care necesită cure de colereză.

Izvorul Kati Izvorul se află în faţa hotelului Hefaistos. Are un gust foarte plăcut, apa lui este preferată de localnici ca şi apă de masă. Caracteristicile sale sunt: bicarbonată, clorurată, sodică, hipotonă, carbogazoasă, fiind recomandată pentru tratarea enterocolitei. La Dăneşti, în 2010, la Aquarius – festivalul apei minerale din Ţinutul Secuiesc a fost cu premiul al treilea dintre mai bine de 40 de izvoare.

Izvorul de lângă Şcoală Îl găsiţi în spatele hotelurilor Cerbul şi Căprioara, în vecinătatea Liceului „Kőrösi Csoma Sándor”. Apa lui este feruginoasă, bicarbonată, clorurată, sodică, carbogazoasă, hipotonă. Indicaţii terapeutice: sindrom nevrotic, tulburări circulatorii arteriale şi venoase cronice, hipertensiune în forme uşoare

“Metoda Covasna”

Combinând tratamentul obişnuit în cazul afecţiunilor cardiovasculare cu elementele specifice oraşului Covasna (mofete, cură de apă minerală, aerul specific), Metoda Covasna a fost elaborată de dr. Benedek Géza, fostul director al Spitalului de Cardiologie din localitate.

Obiectivul acestei metode este eliminarea factorilor de risc influenţabili prin normalizarea hipertensiunii, renunţarea la fumat, normalizarea nivelului lipidelor din sânge şi a greutăţii corporale.

Prin această metodă, un regim de viaţă ordonată, o dietă sănătoasă şi mişcarea zilnică stau la baza tratării bolilor cardiovasculare fără medicamente.

Indicaţii

Afecţiuni cadiovasculare: cardiopatia ischemică cronică dureroasă şi nedureroasă; sechelarii după infarct miocardic, la minim 3 luni de la externarea din spital; insuficienţă mitrală şi aortică compensată; valvulopatii operate. Afecţiuni ale tubului digestiv: gastrite cronice hiperacide, ulcer gastroduodenal, dischinezie biliară, colecistite cronice litiazice şi nelitiazice, stări după ficat operat, pancreatite cronice. Afecţiuni metabolice: diabet zaharat. Afecţiuni ale sistemului neuropsihic: nevroze. Afecţiuni reumatice: reumatisme cronice degenerative şi inflamatorii. Afecţiuni ginecologice: metroanexită, sterilitate.

Contraindicaţii:

Afecţiuni în stadiu acut, boli infecţioase, boli venerice, tumori maligne (cancer de orice tip), unele tulburări de ritm cardiac, decompensare cardiacă avansată.

SURSE: Wikipedia şi i-Tour ; foto CG sept 2018: articole de Bogdan Andronache, Răzvan Pascu, Florentin Popa etc.