AEGYPTIACA – PROLOG

cropped-ALAYA1.jpg

cropped-MATRIX-GREEN-EXCLUSIVE.jpg

AEGYPTIACA

9

PROLOG

Vechii egipteni afirmau în scrierile lor că înaintea epocii istorice a existat un „timp al începuturilor”, denumit Tep Zepi (“Prima Oară”). În Tep Zepi, „zeii cu chipuri de oameni” au domnit pe pământ. Termenul de zeu se scria iniţial printr-o hieroglifă care desemna un steag sau mai exact un baston învelit într-o pânză (ulterior, de-a lungul secolelor, bastonul zeului învelit într-o pânză a căpătat o semnificaţie uşor diferită, devenind un simbol folosit de toate popoarele: drapelul naţional). Reprezentarea zeului printr-un steag s-a păstrat de-a lungul întregii istorii religioase a poporului egiptean. Toate templele egiptene aveau steaguri fixate pe piloni uriaşi, care fluturau în bătaia vântului, înştiinţând pe oricine, de departe, că acolo zeii se manifestă în  lumea oamenilor. Ulterior, termenul de zeu a început să fie desemnat prin hieroglifa „n t r„.

Atât vechile scrieri egiptene, cât şi unii dintre biografii greci care au vizitat Egiptul începând cu secolul al V-lea înainte de Iisus Hristos – de exemplu, Herodot şi Diodor -, au lăsat să se înţeleagă că, după potop, zeii nu au mai fost văzuţi în lumea fizică precum în Tep Zepi, dar au continuat să se manifeste, spus în limbaj modern, în planul cuantic infrateric.

Pentru a se conecta la acest palier ortoexistenţial al cosmosului şi, implicit, la zeii ce odinioară se manifestau în lumea fizică, vechii egipteni au construit temple şi piramide gigantice.

***

Poate că nici o altă civilizaţie a antichităţii nu este mai bine cunoscută, din punctul de vedere al vestigiilor arheologice, decât civilizaţia Egiptului antic. Cu toate acestea, în mod paradoxal, nici o altă civilizaţie antică nu este mai puţin înţeleasă şi, deci, mai “misterioasă”, mai “tainică” sau mai “enigmatică” decât cea egipteană.

În ciuda miilor de documente arheologice provenite din arealul cultural şi spiritual al Egiptului antic care au străbătut timpul până în zilele noastre, mentalitatea celor care le-au produs a rămas necunoscută. Încă se fac speculaţii, se emit ipoteze cu privire la „tainele” “misterele” sau “enigmele” civilizaţiei vechiului Egipt, dar toate par să se învârtă într-un cerc vicios, fără a aduce nici un element nou.

Lucrările clasice de istorie, rod al mentalităţii timpurilor moderne ce are la bază concepţia materialistă, au pus accentul pe aspectele exterioare: datarea, studiul lingvistic, analizele hermeneutice pur formale. Rezulatele acestor demersuri, aşa cum apar în cărţile şi în manualele aflate astăzi în uz, nu au reuşit să pătrundă în vastul edificiu al mentalităţii şi spiritualităţii vechilor egipteni. De aceea, tot ce se referă la vechea civilizaţie egipteană încă rămâne catalogat drept „tainic”, „misterios” sau „enigmatic”.

Cauza acestei nereuşite rezidă în faptul că se încearcă descifrarea vestigiilor trecutului prin „lentila” colorată a mentalităţii epocii moderne, prin prisma concepţiei despre lume universal acceptată astăzi în mod aproape unanim: concepţia materialistă, considerată “ştiinţifică”. Se uită, însă, prea uşor că fiecare epocă istorică, la fel ca şi fiecare individ, are, într-un fel sau altul, o concepţie specifică despre lume. Se uită, mai ales, faptul că, orice concepţie despre lume este practic un model. Modelele se schimbă, se modifică, se îmbunătăţesc sau cad în desuitudine; ceea ce astăzi poate părea veridic, în deplin acord cu logica formală şi cu „bunul simţ”, mâine poate fi depăşit.

De-a lungul istoriei au apărut, sub diferite forme şi înfăţişări, trei concepţii fundamentale prin care oamenii au încercat să definească şi, implicit, să înţeleagă lumea: concepţia materialistă, concepţia dualistă şi concepţia spiritualistă (spiritualist-transcedentală sau spiritualist-ezoterică).

Cultura şi mentalitatea actuală se bazează doar pe concepţia materialistă. Tendinţa generală în ziua de astăzi este de a considera că această concepţie este singura viabilă, iar celelalte sunt false. Totuşi, după cum au remarcat de atâtea ori cercetătorii ultimelor decenii de prolifică activitate arheologică, concepţia vechilor egipteni, cea care a stat la baza realizării marilor edificii şi vestigii care au străbătut timpurile până astăzi, nu poate fi analizată şi înţeleasă într-un mod corespunzător prin aplicarea exclusivă a concepţiei materialiste; documentele arheologice, dincolo de opacitatea semantică inerentă, nu mai pot fi înţelese corespunzător după treizeci sau patruzeci de secole de adormire în nisipul deşertului, iar experienţele spirituale ale vechilor egipteni rămân încă îngheţate în mister.

Noile cercetări ale ştiinţei moderne, în special ale fizicii cuantice şi ale psihologiei transpersonale, apariţia unor noi paradigme ale cunoaşterii, descoperirea sau, mai precis, redescoperirea şi reanalizarea artefactelor antichităţii, au dezvăluit faptul că există şi alte concepţii care pot şi trebuie să fie luate în seamă. Una dintre aceste concepţii – o concepţie alternativă şi, până la un punct, complementară celei materialiste – este concepţia spiritualist-transcedentală (sau spiritualist-ezoterică).

Alegerea concepţiei spiritualist-transcedentale (sau spiritualist-ezoterice) pentru analizarea şi elucidarea misterelor, tainelor sau enigmelor civilizaţiei Egiptului antic reprezintă, fireşte, opţiunea autorului acestei cărţi. Aceasta nu înseamnă că autorul respinge în mod exclusivist opiniile exprimate de autorii care au analizat acest subiect din perspectiva concepţiei materialiste. Dimpotrivă, cu tot respectul cuvenit faţă de autorii citaţi şi cu admiraţie faţă de munca titanică a generaţiilor anterioare de cercetători, autorul va încearca în această carte, la rândul său, să elucideze, desigur dintr-o perspectivă diferită, aspectele enigmatice şi, în acelaşi timp incitante, ale istoriei, culturii şi civilizaţiei vechiului Egipt.

De asemenea, autorul este convins de faptul că doar prin aplicarea concepţiei spiritualist-transcedentale, urmată de aplicarea unei hermeneutici esoterice adecvate, vechile mistere ale Egitului antic vor începe, treptat, să prindă viaţă şi să vorbească despre ele însele, dezvăluind o lume fascinantă.

CRISTIAN GĂNESCU –

TAINELE INIŢIAŢILOR VECHIULUI EGIPT