SECUNDA DE LUMINĂ

AEGYPTIACA SECUNDA DE LUMINĂ Pentru a putea pătrunde înţelesul procesului subtil al coagulării unei concepţii despre lume (weltanschauung) şi, cu atât mai mult, al concepţiei ezoterice, trebuie întreprinsă o scurtă digresiune în structura aurică a fiinţei omeneşti. Pentru aceasta, trebuie apelat la cercetările contactorilor (antici sau moderni) cu privire la structura aurică a fiinţei omeneşti. După cum se ştie, pentru contactorii antici şi moderni şi, implicit, pentru întreaga concepţie spiritualist-ezoterică, în afara trupului material, fiinţa omenească este compusă din mai multe structuri energetico-informaţionale desemnate global prin termenul de aură, după cum urmează: corp eteric, corp astral, corp mental inferior, corp mental superior, corp mental luminat, spirit (identificat în epoca modernă cu sinele, cu supraconştientul sau cu supra-eul). Evoluţia spirituală a Read More …

ARTA LUI HERMES

AEGYPTIACA ARTA LUI HERMES Pătrunderea în vastul patrimoniu mitic şi filosofic al umanităţii presupune un proces hermeneutic, adică un proces de descifrare. Hermeneutica – afirma Mircea Eliade – este cheia care decodifică sensul ascuns al oricărui text sacru, iar dezvăluirea ezotericului este o reorientare spre sursa primară, spre “originile pierdute”, ceea ce echivalează cu o transmutare ontologică a fiinţei umane – scopul oricărei Opera Magna. (31) După cum se ştie, cuvântul modern hermeneutică provine din cuvântul grecesc ermeneuien, cuvânt derivat din numele zeului Ermes-Hermes. Zeul Hermes, numit Thoth la egipteni, era mesagerul zeilor şi călăuza tuturor oamenilor care căutau cunoaşterea. Hermes, la vechii greci, era păstrătorul “cheilor cunoaşterii”, “cel care înnoda şi deznoda”, mediatorul prin excelenţă între zei şi oameni. Read More …

SOPHIA, ÎNŢELEPCIUNEA ZEILOR

AEGYPTIACA SOPHIA, ÎNŢELEPCIUNEA ZEILOR Miturile au reprezentat prima atitudine conceptuală coerentă – primul weltanschauung – din istoria umanităţii. Ca prim weltanschauung al umanităţii (ca atitudine conceptuală pe deplin formulată), miturile au încercat să ofere un răspuns comprehensibil problemelor fundamentale ale cunoaşterii: ce este lumea, cine a creat-o, ce este omul şi de unde vine, ce se întâmplă cu el după momentul morţii. Răspunsurile la toate aceste întrebări fundamentale au fost date, în cadrul concepţiei mitice, de acei iniţiaţi şi mitografi care s-au conectat la aspectele ortoexistenţiale ale cosmosului – la ceea ce noile paradigme ale fizicii cuantice au desemnat prin expresia “Ordine înfăşurată”. De-a lungul dezvoltării civilizaţiei omeneşti, concepţia mitică a îmbrăcat diferite forme, în funcţie de conjuncturile istorice. Începând Read More …

PARADIGMELE SPECIALIŞTILOR CONECTĂRII

AEGYPTIACA PARADIGMELE SPECIALIŞTILOR CONECTĂRII În cele ce urmează, pentru descifrarea „tainelor”, „misterelor” şi „enigmelor” civilizaţiei Egiptului antic vor fi expuse, pe scurt, cele mai importante paradigme (sau „piloni”) ale concepţiei spiritualist-ezoterice. Prima paradigmă, primul pilon pe care se bazează concepţia spiritualist-ezoterică, care constituie de fapt chiar premisa fundamentală, este că universul este creaţia lui Dumnezeu. Dumnezeu există. Dumnezeu este creatorul cerurilor şi al pământului. Elemenetul central în ceea ce priveşte definirea primei paradigme a concepţiei spiritualist-ezoterice constă nu numai în afirmaţia că Dumnezeu este creatorul cerurilor şi al pământului, ci mai ales în definirea exactă, lipsită de echivoc, a Identităţii lui Dumnezeu. În mod firesc, definirea Identităţii lui Dumnezeu  trebuie să pornească de la textul Bibliei, atât de la textul Read More …

TAINELE INIŢIAŢILOR VECHIULUI EGIPT

AEGYPTIACA TAINELE INIŢIAŢILOR VECHIULUI EGIPT Deloc întâmplător, concluziile la care au ajuns promotorii noilor paradigme ale ştiinţei moderne sunt asemănătoare cu cele ale promotorilor concepţiei spiritualist-ezoterice. Concepţia spiritualist-ezoterică a primit diferite denumiri de-a lungul timpului. Dintre cele mai des folosite pot fi amintite următoarele: concepţie ezoterică, concepţie transcedentală (transcendentul este termenul generic care desemnează ceea ce este dincolo de lumea perceptibilă prin simţuri), concepţie spiritualist-ezoterică. Pentru a desemna această concepţie, în cele ce urmează va fi preferată denumirea concepţie spiritualist-ezoterică; termenul ezoteric desemnează o învăţătură  cunoaştere ascunsă ce poate fi dezvăluită doar adepţilor / iniţiaţilor, a fost folosit, pentru prima oară de poetul antic grec Lucian din Samosata – 125-180 după Iisus Hristos -, ezoterikos fiind o extensie a unui Read More …

MODELUL HOLOGRAFIC

AEGYPTIACA MODELUL HOLOGRAFIC Universul este aşadar un complex de energie, informaţie şi substanţă; într-un cuvânt, este compus din vibraţii. Tot ceea ce omul percepe în mediu este, în ultimă instanţă, compus din vibraţii. Lumea este un sistem de vibraţii, de oscilaţii, de unde şi de ritmuri. Formele fizice a tot ceea ce ne înconjoară sunt manifestări aparent stabile ale proceselor vibratorii. Dincolo de aparenta stabilitate a ceea ce se percepe prin intermediul simţurilor, se află însă ritmurile de frecvenţă. Omul şi procesele sale bio-psiho-fiziologice, la fel ca şi lumea în ansamblul ei, oscilează în funcţie de ritmul de frecvenţă. În acest context, David Bohm, creatorul modelului holografic al cosmosului, făcea o distincţie necesară între două modalităţi fundamentale de cunoaştere. Prima Read More …

PARADIGMELE CUNOAŞTERII

AEGYPTIACA PARADIGMELE CUNOAŞTERII Noile paradigme ale fizicii cuantice au ajuns, treptat, la înţelegerea lumii dintr-o altă perspectivă decât concepţia materialist-mecanicistă încă „la modă”; ca punct de sprijin, noile paradigme converg către acceptarea modelului holografic al cosmosului. Modelul holografic al cosmosului s-a dezvoltat, încetul cu încetul, de-a lungul secolului XX. Încă din anul 1929, filosoful şi matematicianul Alfred North Whitehead concepea natura ca pe o imensă scenă, în care evenimentele şi obiectele se află în totală interconexiune. Abia în 1947 matematicianul Dennis Gabor a dezvoltat ecuaţii care descriau o posibilă fotografie tridimensională, pe care a denumit-o hologramă. După aproape 20 de ani, doi savanţi, Emmette Leith şi Juris Upatinicks, au reuşit să producă prima fotografie holografică, cu ajutorul unui laser. (3) Read More …

WELTANSCHAUUNG

AEGYPTIACA WELTANSCHAUUNG Cuvântul german weltanschauung, spunea cândva Carl Gustav Jung, nu poate fi tradus într-o altă limbă. El nu se referă numai la o anumită concepţie asupra lumii, ci, în special, la un anumit mod de a privi lumea. În limba română, cuvântul weltanschauung s-ar traduce prin expresia viziune asupra lumii, punct de vedere sau, într-un sens foarte larg, prin concepţie asupra lumii. Pentru Carl Gustav Jung, cuvântul weltanschauung are, în principal, un aspect psihologic. La rândul său, cuvântul „filosofie” are o conotaţie asemănătoare, dar exclusiv intelectuală, în timp ce weltanschauung-ul se referă la toate felurile posibile de atitudine faţă de lume, inclusiv la atitudinea filosofică. Carl Gustav Jung a definit weltanschauung-ul drept o „atitudine conceptual formulată„. Psihologic, weltanschauung-ul desemnează Read More …

AEGYPTIACA – PROLOG

AEGYPTIACA PROLOG Vechii egipteni afirmau în scrierile lor că înaintea epocii istorice a existat un „timp al începuturilor”, denumit Tep Zepi (“Prima Oară”). În Tep Zepi, „zeii cu chipuri de oameni” au domnit pe pământ. Termenul de zeu se scria iniţial printr-o hieroglifă care desemna un steag sau mai exact un baston învelit într-o pânză (ulterior, de-a lungul secolelor, bastonul zeului învelit într-o pânză a căpătat o semnificaţie uşor diferită, devenind un simbol folosit de toate popoarele: drapelul naţional). Reprezentarea zeului printr-un steag s-a păstrat de-a lungul întregii istorii religioase a poporului egiptean. Toate templele egiptene aveau steaguri fixate pe piloni uriaşi, care fluturau în bătaia vântului, înştiinţând pe oricine, de departe, că acolo zeii se manifestă în  lumea oamenilor. Read More …

TIMPUL, ULTIMA FRONTIERĂ

ALAYA CUFĂRUL CU ESEURI 1 „EZOTERICA” Termenul ezoteric a fost folosit, pentru prima oară de poetul antic grec Lucian din Samosata – 125-180 după Iisus Hristos -, ezoterikos fiind o extensie a unui termen şi mai vechi – to eso -, folosit de filosoful Platon – 427-347 înainte de Iisus Hristos – în dialogul Alcibiade. Ulterior, scriitorul creştin Clement din Alexandria – care a trăit între anii 150 – 215 după Iisus Hristos -, în scrierea sa Stromata, a folosit pentru prima oară termenul ezoterika pentru a desemna “ceea ce este înăuntru, în interior”, cu sensul de învăţătură care este comunicată unui grup restrâns de oameni care formează „interiorul”. *** TIMPUL, ULTIMA FRONTIERĂ Oamenii nu se întrupează în palierul cuantic Read More …