CRUCEA DE OM – CELE PATRU CĂI

FORŢĂ CONTRA FORŢĂ

1 - CARTEA 1 - COPERTĂ - FORŢĂ CONTRA FORŢĂ

SECŢIUNEA

CRUCEA DE OM

(6)

CELE PATRU CĂI

Omul este liber să aleagă. În funcţie de ceea ce alege prin exercitatea liberului arbitru, păşeşte pe o cale ori pe alta. Din punctul de vedere al structurii aurei umane, se poate vorbi despre patru căi principale.

Prima cale este Şcoala Vieţii – Calea standard. A doua cale este Calea zeilor, a treia este calea orgoliului şi a mândriei – Calea luciferică. A patra cale, apărută doar de 2000 de ani, este Calea lui Iisus Hristos – Calea Iubirii. (În mod firesc, această clasificare este realizată din punct de vedere cronologic, al apariţiei pe scena istoriei, nu din punctul de vedere al importanţei. Ca importanţă, evident, prima este Calea Iubirii, a doua este Calea standard denumită Şcoala vieţii, a treia cale este Calea zeilor, iar a patra cale este Calea întunecată a mândriei, care nici nu ar mai fi cazul să fie menţionată, dacă n-ar reprezenta un pericol atât de mare în ziua de astăzi).

Fiecare dintre căi are mai multe etape şi mai multe ramificaţii.

Prima este Calea standard – Şcoala Vieţii. În cadrul acestei căi, prin intermediul experienţelor de viaţă, energia vitală urcă de-a lungul Sushumnei, punând în funcţiune chakrele. Simultan, corpul duh devine din ce în ce mai elevat, urmând un proces de maturizare aurică. Treptat, dar foarte lent, omul trece prin cele cinci clase principale ale Şcolii Vieţii şi peste cele două Praguri, până când energia vitală se centrează în chakra ajna. Evident, energia vitală se centrează în chakra ajna abia după ce a pus în stare de funcţiune celelalte chakre. În momentul în care toate chakrele, de la muladhara la ajna, au fost puse în stare de funcţiune, se produce acţiunea Sfântului Duh şi trezirea lui Kundalini. Atras de Sfântul Duh, Kundalini activează toate chakrele de pe canalul Sushumna.

Calea standard a fost folosită în trecut, aşa cum este folosită şi în prezent. Ea este însă lentă; oamenii au nevoie de multe existenţe încarnate pentru a o străbate. Mai mult decât atât, oamenii nu sunt suficient de puternici pentru a rezista singuri la contra-acţiunea fiinţelor luciferice sau hallshithanice. Pentru oamenii care doresc să urmeze Calea standard, chiar şi în cazul celor cu voinţă puternică, există multe reculuri evolutive şi eşecuri. De aceea este nevoie de ajutorul singurei fiinţe din cosmos care le poate contracara acţiunea: Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos.

Datorită faptului că în cadrul Căii standard, procesele aurice se derulează foarte încet, încă din timpurile străvechi oamenii au pus la punct o serie de metode şi tehnici de accelerare a acesteia. Aceste metode şi tehnici pot fi reunite sub titlul generic de „Cale a zeilor„. Iniţial, Calea zeilor nu a fost privită ca o cale nouă, ci doar ca o accelerare a Căii standard. Ulterior, Calea zeilor a devenit o cale de sine stătătoare, motiv pentru care va fi tratată ca atare. La fel ca orice accelerare a unui proces, Calea Zeilor presupunea folosirea unor metode de iniţiere. O lungă perioadă de timp, prin această cale, iniţiaţii din vechime au dobândit puteri magice mari – siddhisuri -, dar, în cele din urmă, s-au poticnit în mersul lor evolutiv, punând în pericol Ordinea cosmică. Folosind în mod abuziv siddhisurile – puterile magice -, iniţiaţii din vechime au stârnit riposta Puterilor cosmice, iar rezultatul a fost blocarea procesului evolutiv, marea ştergere, potopul etc.

Calea zeilor a fost, în cele din urmă, un eşec total, nefiind recomandată deloc în ziua de astăzi. De altfel, omul actual este structurat auric într-un mod diferit faţă de omul antecreştin; datorită transformărilor aurice ireversibile petrecute acum 2000 de ani, precum şi evoluţiei structurilor umane în această perioadă de timp, vechea Cale a zeilor şi metodele de „evoluţie spirituală” ce le implică, pot avea un efect devastator pentru cei ce le practică. Tehnicile yoga actuale sunt reminiscenţe ale vechii Căi a zeilor.

A treia cale este calea întunecată sau calea lui Lucifer. Pe cea de-a treia cale, calea lui Lucifer, se avântă cei care, prin liberul arbitru, aleg egoismul şi trufia. La persoanele care aleg această cale, intră în funcţiune chakra din partea dreaptă, chakra egoismului, de culoare maron.

Baza de pornire a Căii luciferice este exacerbarea nesănătoasă a sexualităţii, indiferent sub ce formă (inclusiv în ceea ce se petrece la acele grupări yoga ce se bazează pe tehnicile tantra, în care sexualitatea este exacerbată în numele unei presupuse „evoluţii spirituale”). Exacerbarea nesănătoasă a sexualităţii este poarta de intrare spre „cunoaşterea întunecată”, care presupune, în cele din urmă, asuprirea celorlalţi oameni şi impunerea cu forţa a propriilor reguli. Cunoaşterea întunecată are la bază o „iubire bolnavă” faţă de ceilalţi semeni şi faţă de sine.

Din acest punct de vedere, se poate spune că orice deviaţie sexuală duce spre cunoaşterea întunecată şi, în final, spre punerea în funcţiune a chakrei maron, chakra lui Lucifer. De altfel, vechea Cale a zeilor şi Calea lui Lucifer au format la un moment dat un trunchi comun, iar rezultatul a fost devastator pentru oameni şi pentru planetă.

A patra cale este cea deschisă acum 2000 de ani de către Iisus Hristos. Totuşi, a patra cale evolutivă nu o anulează pe prima, Calea standard, Şcoala Vieţii, ci o împlineşte. Pe lângă punerea succesivă în funcţiune a chakrelor de pe Sushumna, a patra cale presupune formarea conştientă a corpului haric al plaselor mesianice şi activarea chakrei inimii; fiinţele din lumea eterică spun că, de două mii de ani, orice altă cale este vorbă în vânt şi pierdere de timp.

Calea lui Iisus Hristos, implică punerea în funcţiune, petală cu petală, a chakrei inimii. După punerea în funcţiune, petală cu petală, se produce activarea chakrei inimii. În final se formează cea de-a doua linie divină. A doua linie divină se uneşte cu prima linie divină chiar în chakra inimii. Prin linia divină nou formată, Iisus Hristos se uneşte în om cu Dumnezeu Tatăl.

Fiecăreia dintre cele patru căi – Şcoala vieţii sau Calea standard, Calea zeilor, Calea întunecată şi Calea lui Iisus Hristos – îi corespunde un anumit tip de cunoaştere şi de conştiinţă.

În general, prin conştiinţă se înţelege doar conştiinţa de veghe, iar prin cunoaştere se înţelege ceea ce parvine omului prin intermediul simţurilor şi a instrumentului prin care acesta (presupune că) înţelege lumea şi pe sine: corpul mental, intelectul. Din punctul de vedere al proceselor energetico-informaţionale desfăşurate la nivelul aurei, cunoaşterea nu are valoarea care i se dă în mod curent, aceea de acumulare de informaţii. Cunoaşterea este rezultanta vectorială a funcţionării corpului conştiinţei şi a corpului conştienţei. De asemenea, cunoaşterea este intim legată de nivelul evolutiv al omului, reflectat în culoarea corpului duh şi în nivelul de ridicare a energiei vitale – ca rezultantă vectorială – de-a lungul Sushumnei. Din perspectiva proceselor aurice, cunoaşterea rezultă din interacţiunea aurică a omului cu tot ce-l înconjoară: cu vegetaţia, cu regnul animal, cu mediul înconjurător, cu alţi oameni, cu fiinţele îngereşti. Procesul „tehnologic” al dezvoltării spirituale a oamenilor se reflectă în modificările aurice ce apar în urma actului cunoaşterii.

Fiecare dintre cele patru căi enumerate anterior are propriile sale tipuri de cunoaştere.

Astfel, Calea standard sau Şcoala vieţii, în care munca de dreaptă învăţătură se desfăşoară în mod firesc, natural, presupune trei tipuri principale de cunoaştere: o cunoaştere de tip „lumesc”, o cunoaştere de tip mixt şi o cunoaştere realizată prin inducţie. Fiecărui tip de cunoaştere îi corespunde un spectru specific al conştiinţei.

Cunoaşterea de tip „lumesc” este specifică oamenilor situaţi în primele trei clase ale Şcolii vieţii – corespunzătoare corpurilor duh de culoare roşie, portocalie şi galbenă, până la nivelul galben 5-8. Ea se bazează pe funcţionarea primelor trei chakre. Acest tip de cunoaştere este rezultatul conştientizării experienţelor vieţii. Cunoaşterea de tip mixt este specifică oamenilor din a treia şi a patra clasă, corespunzătoare corpurilor duh de culoare galben – de la nivelul galben 5/6 – până la nivelul auriu 6/7; ea se bazează pe funcţionarea plenară a primelor patru chakre: muladhara, svadistan, manipura şi anahata. Acest tip de cunoaştere combină cunoaşterea „lumească”, provenită din experienţele vieţii cu o cunoaştere realizată prin inducţie spirituală. Cunoaşterea realizată prin inducţie spirituală este specifică oamenilor care au depăşit clasa a patra, începând cu nivelul auriu 6/7 al corpului duh.

La rîndul ei, Calea Zeilor, ca accelerare a paradigmei standard, presupune cu precădere cunoaşterea realizată prin inducţie spirituală şi aurică. Această inducţie se realiza între oameni şi zeii cu care aceştia erau în contact auric. În cele din urmă, cei care au urmat această cale au ajuns la un tip de cunoaştere întunecată.

Calea luciferică presupune, evident, tot o cunoaştere întunecată. Cunoaşterea întunecată se bazează pe exacerbarea sexualităţii şi pe tentativa de manipulare, dominare şi asuprire a celorlalţi oameni. Şi cunoaşterea întunecată presupune trei tipuri principale de cunoaştere: o cunoaştere de tip „lumesc”, o cunoaştere de tip mixt şi o cunoaştere realizată prin inducţie. Fiecărui tip de cunoaştere îi corespunde un spectru specific al conştiinţei.

De la un anumit nivel, cunoaşterea întunecată se realizează doar prin inducţie spirituală. Inducţia spirituală de acest gen se realizează în mod direct, prin influxuri energetico-informaţionale, între oamenii care au ales această cale şi fiinţele întunericului, rezultatul fiind o formă de posedare extrem de gravă.

În schimb, Calea lui Iisus Hristos, valabilă de două mii de ani, implică un nou tip de cunoaştere – cunoaşterea întru Iisus Hristos. Această cale nu o anulează pe prima, Calea standard, ci doar o amplifică, ridicând-o pe un nou nivel.

 Cunoaşterea întru Iisus Hristos poate fi atinsă în mod progresiv, în funcţie de comportamentul moral al omului şi de parcurgerea unor trepte necesare şi obligatorii în cadrul a ceea ce s-ar putea numi „iniţierea” creştină (în limbajul duhovnicesc al monahilor creştini se folosesc alte denumiri).

În principiu, cunoaşterea întru Iisus Hristos se realizează în două etape. Prima etapă poate fi denumită „cunoaşterea sub plasele mesianice”, care este o cunoaştere realizată prin inducţie spirituală, iar a doua etapă poate fi denumită „cunoaşterea realizată prin activarea chakrei inimii”; aceasta din urmă este o cunoaştere directă.

Cunoaşterea realizată prin activarea chakrei inimii este singura formă de cunoaştere directă la care omul poate avea acces în stadiul actual.

Cunoaşterea directă se produce numai în urma coborârii minţii în inimă, în timpul Rugăciunii inimii: „DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU, MILUIEŞTE-MĂ PE MINE PĂCĂTOSUL„.

14

FRAGMENTE DIN CICLUL DE CĂRŢI „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” REALIZAT PE BAZA DEZVĂLUIRILOR

CLARVĂZĂTORULUI EUGEN NICOLAE GÎSCĂ