STRIGOII

EDIŢIE SPECIALĂ

FORŢĂ CONTRA FORŢĂ

1 - CARTEA 1 - COPERTĂ - FORŢĂ CONTRA FORŢĂ

STRIGOII

šO categorie aparte de oameni care nu urmează traseul post-mortem standard, este formată din aşa numiţii strigoi. Majoritatea strigoilor sunt bărbaţi.

Oamenii care intră în această categorie au avut parte de o moarte violentă, datorată unei nedreptăţi survenite din partea unui semen – cel mai adesea crimă. În acestă categorie intră peste jumătate din sinucigaşii bărbaţi.

În momentul morţii, această categorie de oameni au resimţit o groază imensă, dar şi o ură pe măsură. Emisia de ură din momentul morţii a fost atât de puternică, încât i-a blocat atât auric, cât şi emoţional. Ei au rămas blocaţi în starea în care au murit – o stare puternică de groază, de ură şi de disperare. După moarte, starea lor se cristalizează într-un nou corp auric, format în urma unei alchimii între corpul emoţional, corpul eteric, corpul sufletului şi corpul duh. Acest nou corp auric este foarte rece şi are o consistenţă gelatinoasă, asemănătoare jeleurilor sau piftiilor, dar nu emite un miros respingător. Dorinţa cea mai mare a strigoilor este de a se răzbuna pe cei care le-au provocat moartea. Este demn de consemnat faptul că cei care le-au provocat moartea au făcut-o prin exercitarea liberului arbitru, iar nu în urma unei influenţe venite de la fiinţele Lorehh sau Dree. Ceea ce este însă uimitor este faptul că toţi strigoii sunt morali şi foarte drepţi. Ei nu sunt interesaţi decât de cei care le-au făcut rău şi nu trec în lumea de dincolo decât în momentul în care reuşesc să-i distrugă. Oricum, strigoii păstrează Îngerii Păzitori din timpul vieţii.

Datorită naturii corpului în care se manifestă – simbioză între corpul emoţional, corpul eteric, corpul sufletului şi corpul duh – strigoii dobândesc o putere şi o tărie extrem de mare. De fapt, ei devin conştienţi de corpul duh şi de puterile acestuia.

Personalitatea terestră a corpului sufletului unui strigoi se combină într-un mod uimitor cu individualitatea, cu corpul duh, a cărui putere de manifestare este extraordinară. Rezultatul acestei simbioze aurice este dobândirea unor puteri aproape înspăimântătoare – siddhisuri – care permit deplasarea extrem de rapidă, poate la fel de rapidă ca a multor fiinţe îngereşti. Mai mult decât atât, puterile dobândite permit strigoilor deplasarea în trei planuri cuantice: în lumea materială, în lumea infraeterică şi în lumea eterică. În fiecare dintre cele trei planuri cuantice, strigoii se manifestă diferit.

În lumea materială strigoii se manifestă într-un corp asemănător cu cel al oamenilor încarnaţi, cu singura deosebire că este foarte rece, gelatinos şi uşor translucid, ca şi cum ar avea un neon în interior. În infraeteric nu pot fi deosebiţi prea uşor de fantomele rătăcitoare, iar în lumea eterică seamănă cu fiinţele umane prometeice – aşa-zişii „extratereştri”.

Moralitatea uimitoare a strigoilor provine din faptul că sunt conştienţi de corpul duh – corpul moralităţii -, astfel încât nu fac nici un fel de nedreptate. Deşi ar putea avea această capacitate, strigoii nu intervin în karma oamenilor sau în istorie, pe care le înţeleg cu foarte multă claritate. Ei nu au treabă decât cu acele persoane care le-au făcut rău şi nu se lasă până nu le distrug. Principala lor justificare este „că nu m-au lăsat să mor în linişte”. Strigoii înţeleg foarte bine mecanismul de funcţionare a cosmosului şi nu se aventurează în nici o acţiune ce ar putea periclita existenţa altor oameni încarnaţi.

Datorită puterilor lor de manifestare, rezultate din simbioza dintre corpul eteric, corpul sufletului şi corpul duh, strigoii sunt singurele fiinţe omeneşti care se pot lupta de la egal la egal, direct, faţă în faţă, cu fiinţele luciferice, ai căror inamici declaraţi sunt. Mai mult decât atât, strigoii sunt singurele fiinţe omeneşti care au tăria şi puterea de a-l înfrunta pe Cel rău, Hallshithan, atunci când acesta încearcă să se manifeste prin intermediul unor oameni dezaxaţi care fac liturghii negre.

Strigoii nu pot trece peste întinderi de apă, dar pot provoca deplasări de obiecte. Sunt extrem de vulnerabili la sare şi la tămâie. Este intersant că ploaia îi udă ca pe oamenii din lumea materială; când plouă, locul în care se află un strigoi este uscat, semn că ploaia se opreşte pe o structură cvasicorporală. Adesea, strigoii pot fi eliberaţi prin ritualuri religioase (molifte) făcute de preoţi lângă mormânt.

După ce îşi îndeplinesc scopul principal, adică distrugerea celor care le-au făcut rău, strigoii renunţă la puterea şi tăria specifică simbiozei dintre corpul duh, corpul eteric şi corpul sufletului şi trec, ca şi ceilalţi defuncţi, în lumea astrală.

Totuşi, strigoii nu reuşesc întotdeauna să-i distrugă total pe cei care le-au făcut rău. În urma intervenţiei Îngerilor Veghetori, cei care le-au făcut rău conştientizează erorile comise şi încearcă să îndrepte lucrurile.

În momentul în care acei oameni conştientizază răul comis şi se căiesc, strigoii nu mai simt nici o plăcere în a-i distruge şi-i lasă în plata Domnului, trecând în lumea de dincolo, ca toţi ceilalţi defuncţi. În acel moment, strigoii realizează un mare pas înainte, trecând de la aplicarea karmică a pedepsei – care presupune aplicarea oarbă a principiului dinte pentru dinte, ochi pentru ochi – la iertarea aproapelui, lăsând instanţele cosmice să decidă.

11

FRAGMENTE DIN CICLUL DE CĂRŢI „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” REALIZAT PE BAZA DEZVĂLUIRILOR

CLARVĂZĂTORULUI EUGEN NICOLAE GÎSCĂ

 ROG PE CEI CARE DORESC SĂ FOLOSEASCĂ ÎN VREUN FEL INFORMAŢII DE PE ACEST SITE, SĂ INDICE LUCRAREA ŞI AUTORUL