CRUCEA DE OM – REGULA CELOR 21 DE PAŞI (2)

EDIŢIE SPECIALĂ

FORŢĂ CONTRA FORŢĂ

1 - CARTEA 1 - COPERTĂ - FORŢĂ CONTRA FORŢĂ

šSECŢIUNEA

CRUCEA DE OM

REGULA CELOR 21 DE PAŞI

(2)

Deşi regula celor 21 de paşi este o modalitate eficientă de a scăpa de influenţele aurice nocive, de 2000 de ani mijlocul ideal pentru purificarea unui loc, precum şi pentru purificarea aurei, constă în rostirea celui mai puternic Nume din Terra aurica – Numele lui Iisus Hristos.

Dacă o singură persoană ar rosti, cel puţin o singură dată pe zi, Numele lui Iisus Hristos – de exemplu, în cadrul locului de muncă, acasă, pe stradă – noxele aurice s-ar şterge ca de la sine. Prin rostirea Numelui lui Iisus Hristos, la părăsirea locului de muncă sau înaintea de a ajunge acasă după o zi de muncă, corpul sufletului se curăţă instantaneu, eliminându-se posibilitatea defulării violente a încărcăturii emoţionale negative şi a nervilor acasă.

În timpul rugăciunii ori a rostirii Numelui lui Iisus Hristos, se activează corpul haric al plaselor mesianice, care curăţă totul. Prin formarea plaselor mesianice, toate petele întunecate de la nivelul aurei unui om ori de la nivelul unui loc sunt eliminate, iar petele maronii (care indică neiertarea pentru greşelile comise) sau petele cenuşii (care indică autoînvinovăţirea) dispar instantaneu. Pentru omul zilelor noastre, rugăciunea creştină şi rostirea cu voce tare a Numelui lui Iisus Hristos este medicamentul universal care vindecă orice boală. Este foarte alarmant faptul că, între atâtea tipuri de medicamente, cărora li se face reclamă prin spoturi publicitare şi în care se investesc bani şi inteligenţă, nu există nici o reclamă care să explice eficienţa supremă a rugăciunii – simpla rugăciune, cum îi spun unii contemporani, atât de siguri pe realizările erei moderne.

Foarte interesant este cazul ateilor care, dacă sunt drepţi şi curaţi, pot începe curăţirea aurei dinspre corpul fizic, iar nu dinspre plasele mesianice. Interesant este şi faptul că ateii (mai corect spus, cei care se consideră atei), dacă pronunţă numele lui Iisus Hristos, rămân curaţi mai mult timp decât cei ce se roagă des; fiind un material „brut”, încă neşlefuit, ateii au o inerţie aurică mai mare.

În momentul în care doi oameni rostesc cu voce tare Numele lui Iisus Hristos sau se roagă în comun se formează o cupolă mesianică comună, cu circumferinţa de cel puţin 21 de paşi, iar în interiorul acesteia apare o linie divină comună. Plasele mesianice activate cât mai mult timp într-un loc oarecare, permit arderea tuturor noxelor aurice.

Interacţiunea aurei unui om, care are format corpul haric al plaselor mesianice, cu aura altor oameni care nu-l au format, prilejuieşte un spectacol magnific de lumină, sunet, culoare şi mirosuri. Să ne imaginăm o petrecere mondenă – o recepţie la un restaurant – la care sunt adunate aproximativ 50 de persoane. Fiecare dintre aceste persoane are propriile sale noxe lipite de aură. Unele persoane resimt invidie faţă de situaţia vestimentară, socială sau financiară a celor din jur. Altele afişează ostentativ veşminte „de firmă”, în pas cu moda, maşini scumpe sau bijuterii. Unii bărbaţi râvnesc pe ascuns la soţiile celor de alături sau la modul în care unii oameni de afaceri au reuşit să câştige în timp scurt averi impresionante. Sunt şi din cei care jubilează, amintindu-şi de „tunurile” sau de „ţepele” prin care s-au îmbogăţit. Există în grup atât femei, cât şi bărbaţi roşi de gelozie, care-şi privesc comesenii cu zâmbete făţarnice ori cu invidie abia disimulată.

Toată această societate „selectă” care se constituie la o petrecere mondenă, formează o aură comună de aproximativ 100 de metri, a cărei rezultantă vectorială se manifestă ca luminozitate, culoare, miros şi sunet. Firesc, rezultanta aurei comune nu poate avea decât culoarea gri-cenuşie cu inflexiuni negre, emite un sunet supărător şi un miros asemănător celui emanat de un container de gunoi care a stat prea mult timp sub arşiţa soarelui. Dacă una dintre persoanele prezente la petrecere rosteşte – chiar şi într-o discuţie banală – Numele lui Iisus Hristos, se produce fenomenul uimitor al formării instantanee a plaselor mesianice. Prima care-şi formează plasele mesianice este persoana care a rostit Numele lui Iisus Hristos. Incredibil de repede, plasa mesianică devine din ce în ce mai mare, acoperind aura comună a locului în care se află cele 50 de persoane. Timp de aproximativ 30 de secunde, aura comună pare a fi în flăcări: scurt-circuite, fulgere luminoase însoţite de sunete înalte şi de mirosuri plăcute. Când cele 30 de secunde se vor fi scurs, plasa mesianică se stinge, dar aura comună s-a purificat: toate noxele au dispărut. Cel puţin până la lăsarea întunericului nu se mai întâmplă nimic neplăcut.

Chiar dacă, în virtutea obişnuinţei căpătate în timp, cei prezenţi se gândesc încă la ale lor, se simte o uşoară stânjeneală generală şi o uşoară indispoziţie când este atacat un subiect delicat. O umbră de înviorare şi de bună dispoziţie se aşterne peste cei prezenţi; fiecare, interior, parcă îşi descoperă o altă faţă şi pare a fi animat de sentimente mai bune, dornic, dintr-o dată, să se împace cu toţi şi cu toate. Pe lungimea de undă a unui clarvăzător nu mai rămâne decât un miros covârşitor de pâine caldă, abia scoasă din cuptor, înmuiată în vin roşu.

Prin formarea corpului haric al plaselor mesianice, fiecare om continuă în planul terestru, prin exercitarea liberului arbitru, activitatea lui Iisus Hristos, participând conştient la „eradicarea rapidă a sămânţei răului din locuinţa fiilor femeii„, după cum se spune în lumea eterică.

Sau, după cum îi explica Îngerul Gabriel lui Eugen, corpul haric al plaselor mesianice reprezintă „taina venirii în carne a Fratelui tău şi Domnului tuturor, cel pe care fraţii tăi îl numesc Hristos„.

Dacă doi sau mai mulţi oameni (trebuie să fie cel puţin doi oameni) rostesc împreună Numele lui Iisus Hristos, se formează o structură aurică comună care-i învăluie pe toţi; de asemenea, se formează o singură linie divină.

Instantaneu, din „prezentul continuu” în care se manifestă în Trupul de Slavă, invizibil percepţiei normale, Iisus Hristos se alătură celor aflaţi în trupul fizic, împlinind cele ce le-a spus la începutul erei creştine, în faţa Apostolilor (Matei: 18-20): „PENTRU CĂ UNDE SUNT DOI SAU TREI ADUNAŢI ÎN NUMELE MEU, ACOLO EU SUNT ÎN MIJLOCUL LOR.

8

FRAGMENTE DIN CICLUL DE CĂRŢI „FORŢĂ CONTRA FORŢĂ” REALIZAT PE BAZA DEZVĂLUIRILOR

CLARVĂZĂTORULUI EUGEN NICOLAE GÎSCĂ